Anxietatea este una dintre cele mai raspandite tulburari ale afectivitatii, ca o consecinta fireasca a vietii traite intr-o societate instrainata de natura, in care dispare, treptat, respectul valorilor morale, lipseste sentimentul unui viitor asigurat si apar, tot mai frecvent, excese de violenta.
Omul modern a devenit mai vulnerabil ca niciodata in fata stresului general, a vietii sedentare si a viciului supraalimentatiei necontrolate. Toti acesti factori contribuie la afectarea sanatatii fizice si psihice, uneori pe termen indelungat.
Anxietatea consta dintr-o stare de teama, neliniste, agitatie, nesiguranta si nervozitate, care provoaca o tensiune interioara si tulburari neurovegetative (dispnee, paloare, tahicardie, transpiratie excesiva).
Anxietatea se intalneste frecvent in nevroze, confuzii mentale, depresie psihica, melancolie si schizofrenie.
In majoritatea cazurilor, are la baza un sentiment de asteptare a unui pericol imaginar, greu de definit si de inlaturat. Cu toate acestea, teama poate fi fara obiect, intrucat acel pericol, eveniment sau situatie inchipuita este posibil sa nu survina niciodata.
Frecventa anxietatii a devenit destul de ridicata. Din statistici rezulta ca 6,5% din populatia lumii sufera de aceasta boala, diagnosticata medical in faza acuta sau cronica. Se considera ca exista, in plus, foarte multe persoane care sufera in tacere, fara a-si recunoaste afectiunea. Intensitatea anxietatii variaza de la o usoara neliniste pana la teroare si disperare.
Se constata ca tot mai multe persoane care au migrat in alte tari, mai ales tineri, acuza simptome tipice de anxietate acuta, departarea de locurile natale constituind un soc puternic.
Boala este recunoscuta daca apar cel putin patru simptome de ameteala, transpiratii reci, dureri abdominale, tahicardie, lipsa de incredere in propria persoana, depersonalizare si teama de a innebuni sau ca va muri pe alte meleaguri.
Un caz tipic de anxietate il constituie persoana care, in asteptarea unui examen, a unui interviu pentru un post sau in preajma tinerii unui discurs public, sufera de framantari si insomnii cu mult timp inainte pentru ca, in ziua asteptata, sa nu fie in stare de a se prezenta la nivelul acceptabil.
Cauzele anxietatii
Sunt legate de schimbarile radicale aparute in decursul vietii sau in urma unor evenimente care induc stari de neliniste, depresie psihica si stres intens. Printre aceste cauze pot fi mentionate:
- conflicte personale in familie sau la locul de munca;
- dependenta exagerata fata de munca zilnica, pentru care nu exista interes personal;
- eforturi fizice si intelectuale prelungite;
- lipsa de odihna si de relaxare, prin culcare la ore prea tarzii si trezire prea devreme;
- aparitia unor alergii alimentare la anumite mancaruri si luarea meselor in fuga si la ore neregulate;
- consumul exagerat de cofeina (cafea, ceai chinezesc, ciocolata);
- implicare faptica sau mentala in diferite tragedii majore (accidente de circulatie, incendii sau inundatii catastrofale, crime, violuri, abuzuri fizice sau sexuale, decesul unei persoane apropiate);
- dezechilibre hormonale (ale glandei tiroide) si crize de hipoglicemie;
- cure prea severe de slabire.
Dupa accidentele traumatizante, persoana isi reaminteste frecvent anumite situatii sau pericole care, treptat, capata dimensiuni exagerate si se repeta cu persistenta. Exista si stari de anxietate, mai putin severe, dar care ajung la dimensiuni exagerate in imaginatia pacientului, cum ar fi pericolul unui tantar, paianjen, soricel, caine pechinez, pisica, broasca.
La copiii care se ataseaza foarte mult de parinti este posibila aparitia unei anxietati de lunga durata care apare in momentul unui divort sau chiar deces, dupa care copilul devine extrem de anxios, cu teama de intuneric si de monstri, pe care ii viseaza frecvent.
Alti copii devin nervosi la un declin in activitatea scolara sau atunci cand li se impun performante prea inalte, care le depasesc posibilitatile intelectului.
La adolescenti si tineri apar temeri provocate de relatiile sentimentale si mai ales de apropierea unui examen sau a unui interviu pentru obtinerea unui loc de munca.
Mai grave sunt semnele declansate in cazul unor boli mentale (schizofrenie, epilepsie, scleroza in placi, nevroze anxioase) care distrug usor sperantele de vindecare.
Forme de anxietate
Anxietate generalizata, cu durata de peste 6 luni, se manifesta printr-o grija exagerata fata de soarta membrilor familiei, a prietenilor si cunoscutilor, uneori gandind la sanatatea, activitatea si posibilitatile financiare ale acestora.
Fobie sociala, cu teama ca alte persoane ii fac o evaluare negativa, pana la umilire si discreditare, fie prin insultare directa fie intr-un cadru mai larg (loc de munca, petreceri, intruniri, cuvantari publice). Datorita acestor temeri se ajunge la izolare sociala.
Fobie specifica, cu reactii irationale si exagerate fata de ceva care poate fi banal pentru cei din jur (teama de insecte, caine, pisici, sange, seringa, cimitire, fulgere). Aceste fobii pot persista mai multi ani, devenind un handicap serios in viata.
Tulburari obsesiv-compulsive, declansate de idei, credinte sau ganduri fixe, legate de comportarea partenerului de viata (care ar putea sa-l insele, fara a avea nici un indiciu concret), legate de prezenta hotilor in jur (verificarea repetata un incuietorilor la usi si ferestre) sau de ideea unor infectii sigure cu microbi (spalarea clantelor cu spirt, spalarea excesiva a mainilor).
Tulburari de stres post-traumatic, care afecteaza viata de zi cu zi a pacientului prin reactii severe de soc, suferinte sau furie, in urma amintirilor repetate a traumelor, a locurilor in care s-au produs si a unor situatii similare.
Atacul de panica, o forma grava de anxietate
Atacul de panica este o forma acuta a anxietatii, care consta dintr-un complex de reactii fiziologice ale organismului, cu producerea de catre glandele suprarenale a unor cantitati crescute de hormoni, in principal adrenalina.
In fata unei situatii de pericol care trebuie sa fie invins sau evitat, organismul are nevoie de un supliment de energie pentru cresterea tonusului muscular, a respiratiei si a ritmului alert al batailor inimii.
In acest moment, se acumuleaza mai mult sange in creier, muschi si plamani, care dau puterea de a rezista la un atac fizic, la un accident sau la un dezastru natural. Prin aportul sporit de adrenalina, se creeaza o stare inexplicabila de panica, cu un sentiment de moarte iminenta.
Atacurile de panica apar in orice moment din zi sau noapte si pot dura de la cateva secunde pana la o ora.
Frecventa atacurilor variaza la intervale de cateva saptamani sau chiar de cateva ori pe zi. In timpul atacurilor de panica se instaleaza o stare de hipersensibilitate, cu teama, se simte o tensiune in jurul gatului, a cefei si a spatelui iar intern este posibila o diaree acuta.
Ce simptome trebuie sa ne alarmeze
Din momentul aparitiei bolii, survin reactii specifice la nivelul sistemului nervos, al aparatului digestiv si cardiovascular, separate sau cumulate.
Sentimentul de frica include crize de tristete acuta, pana la disperare, ingrijorare fata de cei din jur, lipsa de adaptare, tremuraturi, ameteli, frisoane, bufeuri de caldura, insomnii, lipsa de concentrare, depresie psihica, halucinatii, cosmaruri, ganduri negre.
Aparatul cardiovascular inregistreaza o tensiune arteriala ridicata, palpitatii cardiace cu ritm alert al batailor inimii, crize dureroase in zona inimii, care pot duce la infarct miocardic-(daca subiectul are un cord bolnav).
La nivelul aparatului digestiv sunt posibile solicitari urgente de defecatie, uscarea gurii sau salivatie intensa, indigestie, dureri abdominale, balonari, pierderea poftei de mancare.
Femeile inregistreaza schimbari ale ciclului menstrual si dureri premenstruale acute.
Ca simptome cumulative pot fi mentionate:
- respiratie grea si sacadata;
- transpiratia palmelor;
- amorteli si mancarimi persistente la maini si picioare;
- carcei si miscari involuntare ale muschilor si intepenirea lor;
- stari de claustrofobie (frica de intuneric) si de agorafobie (frica de aglomeratie);
- perceperea gresita a trecerii timpului;
- pierderea oricarei sperante pentru viitor;
- senzatie de moarte iminenta si tendinta spre sinucidere.
Un caz particular este agorafobia, o boala care a devenit destul de frecventa, in care unele persoane se tem de locurile publice aglomerate (magazine, restaurante, sali de teatre, biserici, strazi intens circulate). In acest caz, persoana respectiva se considera fara nici un ajutor si refuza sa-si paraseasca locuinta, singurul loc in care se simte in siguranta. Astfel se instaleaza izolarea sociala care ii afecteaza relatiile cu colegii, prietenii si chiar cu membrii familiei, marind riscul tendintei de autodistrugere prin sinucidere.
Daca nu sunt tratate la timp, starile de anxietate se agraveaza, iar bolnavul acuza tot mai frecvente simptome de psihoze, tulburari psihice si sindrom de servaj. El nu mai poate face fata activitatilor zilnice, iar in incercarea de a diminua simptomele, cauta refugiu in alcool, fumat in exces sau consum necontrolat de medicamente chimice, cu gandul orientat spre sinucidere.
Tratamentele naturiste
Exista multe metode care pot fi de ajutor in situatii de stres, pentru a diminua nivelul anxietatii. In functie de cauzele subconstiente, care au declansat starea de anxietate, se pot adopta masurile corespunzatoare.
Intrucat tratamentele medicamentoase cu pastile pot da dependenta si unele efecte secundare, se recomanda retete naturiste, care sunt sigure si fara nici o forma de dependenta.
S-a dovedit ca multe plante medicinale si aromatice cu efecte relaxante si sedative sunt benefice in tratamentul anxietatii, daca sunt alese corespunzator cu particularitatile organismului respectiv.
In uz intern, au efecte sedative, prin calmarea sistemului nervos, echilibrarea starilor de anxietate si reducerea palpitatiilor, mai ales in atacul de panica.
– infuzii din flori de tei, lavanda, musetel si iasomie (2-3 grame flori uscate la 200 ml apa clocotita, se infuzeaza acoperit 5 minute si se beau 2-3 cani pe zi, intre mese sau inainte de culcare), avand efecte in combaterea anxietatii si a insomniei;
– infuzie din frunze de roinita (Melissa), flori si frunze de paducel si matisori de salcie sau frunze de rozmarin;
– infuzie din herba de sunatoare si talpa gastei, cu efecte calmante si in cazuri de claustrofobie si agorafobie, intr-un tratament de minimum 3 luni;
– infuzie din conuri de hamei si radacini de obligeana;
– infuzie din radacini de valeriana, cu efecte sedative contra stresului, a tulburarilor aparute in sistemul nervos si ale starilor sufletesti, fara a da dependenta (nu se foloseste la copii si femei gravide);
– infuzie din flori de portocal amar, din care se bea o cana seara, inainte de culcare.
Kawa-kawa, planta care aduce somnul
Pe plan mondial, este mult utilizata o planta tropicala din Polinezia, numita kawa-kawa, cu efecte deosebite de calmare si de inducere a somnului, in caz de anxietate acuta, agitatie, tensiune ridicata si insomnie.
Pentru situatii mai grave, inclusiv atacul de panica, se recomanda un amestec de plante in care intra, in proportii egale, flori de musetel si tei, frunze de roinita si rozmarin, herba de sunatoare. Se prepara o infuzie din 3 lingurite de amestec la 500 ml apa clocotita, se infuzeaza acoperit timp de 10 minute si se beau cate 2 ceaiuri caldute pe zi, ultimul inainte de culcare.
In afara de ceaiuri, sunt eficiente:
– tinctura in alcool 600 din lavanda, paducel, catuse, macese, arnica, valeriana si passiflora;
– pulberea din flori de tei si frunze de urzica vie;
– uleiul eteric din catina alba, iasomie, lavanda, muscata, ghimbir, roinita si salvie pentru masaje pe tample si frunte;
– uleiul eteric pentru pulverizare in incapere din lavanda, trandafir, iasomie, chiparos, bergamot, santal si ylang-ylang.
Baile aromatizate cu ulei eteric de lavanda, cimbru si coada soricelului asigura un efect de relaxare si de calmare a sistemului nervos si in combaterea anxietatii si a starilor de iritabilitate, neliniste si teama.
Telina diminueaza nivelul hormonilor de stres
O dieta echilibrata poate deveni un factor primordial in tratamentul anxietatii, stiind ca exista alimente care reduc starile de stres si panica, in timp ce alte alimente pot sa accentueze aceste stari.
Reducerea simptomelor de anxietate se realizeaza printr-un adaos de fosfor, prin alimentatie. Analizele arata ca telina contine mai mult fosfor decat orice alta leguma si, ca atare, se recomanda a fi consumata sub forma de salata (radacina rasa cu adaos de otet, ulei si putina miere), avand efect de diminuare a nivelului hormonilor de stres.
In fiecare dimineata, pe stomacul gol, si seara se bea cate un pahar cu suc de morcov, amestecat cu suc de mere, luand cantitati in crestere de la 50 g pana la 300 g, intr-o cura de 14 zile. Dupa o pauza de 7 zile, se reia cura cu aceleasi doze.
Varza, salata si alte cruditati sunt bune surse de vitamine antioxidante (A, C, E), care elimina starile de anxietate.
De asemenea, usturoiul are un puternic efect antibiotic, antiviral si antifungic, actionand in scaderea starilor de stres, de tensiune arteriala si in cresterea bunei dispozitii.
Actiuni sedative au si castravetii, care calmeaza activitatea ficatului si regleaza circulatia sanguina.
Fructele de padure, mai ales murele, fragii si zmeura, precum si capsunii au un continut ridicat de fosfor, magneziu si vitamina C, fiind indicate pentru elevi si studenti, mai ales in preajma unor examene importante, asigurand necesarul de fosfor printr-o cura de aproximativ 3 saptamani.
Nucile regleaza functiile suprarenale
Nu se vor neglija unele seminte, ca cele de floarea-soarelui, bogate in fosfor, potasiu, zinc si complexul de vitamine B, semintele de susan, care elimina stresul prin aportul de zinc precum si migdalele, nucile si alunele, bogate in magneziu, care regleaza functiile suprarenale si metabolizarea acizilor grasi esentiali. Unele fructe dulci (banane si curmale) calmeaza starile de anxietate.
Ca obiectiv principal se considera necesara asigurarea plafonului optim de vitamine naturale si minerale (P, K, Ca, Mg, Cr), iar la copii, untura de peste si polenul.
La mesele luate mai des se vor consuma cantitati moderate de alimente, evitand o incarcare exagerata a organismului.
▲ Reduceti consumul de cafea, ciocolata si ceai chinezesc!
Exista si alimente sau bauturi care stimuleaza prea mult unele functii ale organismului si astfel devin cauze directe ale stresului. La adolescenti, mai ales la fete, aceste alimente declanseaza stari de anxietate, depresii psihice majore si dependenta fata de nicotina, cu efecte tot mai grave asupra sanatatii. In aceasta categorie intra cofeina din cafea, ciocolata, cola si ceai chinezesc, care stimuleaza producerea de adrenalina si extenueaza glandele suprarenale, tulbura somnul si accentueaza starea de anxietate.
In mod similar, alcoolul stimuleaza secretia de adrenalina, cu efecte directe asupra tensiunii nervoase, a starii de irascibilitate si de insomnie. In plus, excesul de alcool reduce capacitatea ficatului de a elimina toxinele din corp si mareste depozitele de grasime din zona inimii, slabind si functia imunitara.
Dulciurile si produsele zaharoase rafinate provoaca o crestere brusca a energiei, cu efecte in extenuarea glandelor suprarenale si in declansarea starilor de depresie psihica, anxietate si uneori irascibilitate. La exces de zahar, apare o povara pentru pancreas, marind riscul aparitiei diabetului zaharat.
Alimentele sarate (muraturi, conserve, sunca, carnati) induc instabilitatea emotionala, maresc tensiunea arteriala si epuizeaza glandele suprarenale. Cam la fel actioneaza si alimentele grase, mai ales cele de origine animala, care supun sistemul nervos si cardiovascular la un stres anormal. Impreuna cu carnea rosie, maresc concentratia de dopamina si norepinefrina din creier, ceea ce determina declansarea starilor de anxietate si de stres.
▲ Regimul de viata
Un rol deosebit il au membrii familiei, prietenii adevarati si medicul psihiatru cu care se vor discuta factorii care au generat crizele de anxietate si metodele de eliminare.
Zilnic se vor respecta orele de odihna, eventual cu somn adanc, fara griji si cosmaruri, se vor face exercitii de respiratie profunda pentru a dispersa acumularile de adrenalina, iar activitatea va fi concentrata spre o munca usoara in aer liber si spre exercitii fizice si de relaxare.
Va multumesc,
Psiholog Nutritionist Alina Blagoi